De la 1 august 2025, cota standard de TVA în România este 21%, în loc de 19%. În aceeași zi, cele două cote reduse, de 5% și 9%, au fost înlocuite cu una singură, de 11%. Schimbarea vine din Legea nr. 141/2025, primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Mai jos găsești ce s-a întâmplat, de ce și cum s-a ajuns aici.
Ce este TVA, pe scurt
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit pe consum. Firmele o adaugă la prețul produselor și serviciilor, o încasează de la clienți și o virează la stat, după ce scad TVA-ul plătit la rândul lor furnizorilor. Cine o suportă de fapt este consumatorul final: fiecare dintre noi, la casa de marcat.
Pentru bugetul României, TVA este cea mai mare sursă de venituri fiscale. De aceea, când statul are nevoie urgentă de bani, cota de TVA este printre primele lucruri care se modifică.
Ce s-a schimbat la 1 august 2025
- Cota standard: de la 19% la 21%. Se aplică majorității produselor și serviciilor: haine, electronice, electrocasnice, carburanți, servicii.
- Cota redusă: o singură cotă, de 11%. Înlocuiește cotele de 9% (alimente, medicamente, apă, restaurante, cazare) și 5% (de exemplu cărți, ziare, bilete la muzee și evenimente).
- Locuințele noi: facilitatea de TVA redus la cumpărarea unei locuințe de către persoane fizice a fost eliminată, cu o perioadă de tranziție la 9% până la 31 iulie 2026 pentru anumite contracte încheiate înainte. Cota de 11% a rămas doar pentru locuințele livrate ca locuințe sociale.
De ce a crescut TVA
Motivul principal este deficitul bugetar. În 2024, România a cheltuit cu mult mai mult decât a încasat: deficitul a trecut de 9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Țara se află din 2020 în procedura de deficit excesiv a UE, care îi cere să coboare treptat deficitul spre 3% din PIB. Fără un plan credibil, riscurile erau concrete: pierderea unor fonduri europene și scăderea ratingului de țară, adică împrumuturi mai scumpe pentru stat.
În vara lui 2025, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri care a combinat tăieri de cheltuieli cu creșteri de taxe. TVA a fost alegerea evidentă pe partea de venituri, din trei motive:
- Aduce mulți bani repede. Fiecare punct procentual de TVA înseamnă miliarde de lei în plus la buget, încă din prima lună.
- Se colectează simplu. Nu cere declarații noi sau sisteme noi: firmele schimbă cota în casa de marcat și în facturi.
- România avea o cotă mică pentru UE. Cu 19%, eram printre țările cu TVA standard scăzut. Și cu 21% rămânem în jurul mediei UE, departe de țări ca Ungaria (27%) sau Croația, Danemarca și Suedia (25%).
Partea mai puțin plăcută: TVA afectează pe toată lumea la fel, indiferent de venit. Familiile cu venituri mici simt creșterea mai mult, pentru că cheltuiesc pe consum o parte mai mare din bani. De aceea alimentele și medicamentele au rămas la o cotă redusă, chiar dacă și aceasta a urcat de la 9% la 11%.
Scurt istoric al TVA în România
TVA a fost introdusă în România la 1 iulie 1993, în locul vechiului impozit pe circulația mărfurilor. De atunci, cota standard s-a schimbat de mai multe ori, de regulă în funcție de starea bugetului:
| Perioada | Cota standard | Context |
|---|---|---|
| 1993–1997 | 18% | introducerea TVA |
| 1998–1999 | 22% | nevoie de venituri în anii de criză economică |
| 2000 – iunie 2010 | 19% | cota de referință pentru un deceniu |
| iulie 2010 – 2015 | 24% | austeritate după criza financiară din 2008, alături de tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor |
| 2016 | 20% | noul Cod fiscal (Legea nr. 227/2015), prima treaptă de reducere |
| 2017 – iulie 2025 | 19% | a doua treaptă de reducere |
| din 1 august 2025 | 21% | reducerea deficitului (Legea nr. 141/2025) |
Se vede un tipar: TVA crește când bugetul e în criză (1998, 2010, 2025) și scade în anii buni (2000, 2016–2017). Reducerile din 2016–2017 au venit într-o perioadă de creștere economică, dar au scăzut veniturile la buget exact când cheltuielile creșteau, ceea ce a contribuit la deficitele mari de mai târziu.
Cât te costă, concret
Un produs care costă 100 lei fără TVA costa 119 lei cu TVA de 19% și costă acum 121 lei. Diferența este de aproximativ 1,7% din prețul final, dacă magazinul transmite integral creșterea în preț. La un coș lunar de 3.000 lei din produse la cota standard, asta înseamnă în jur de 50 de lei pe lună.
Un calcul util: într-un preț care include deja TVA de 21%, taxa reprezintă 21/121, adică aproximativ 17,36% din suma plătită. Pe un bon de 242 lei, 42 de lei sunt TVA. La cota redusă de 11%, partea de TVA din preț este 11/111, adică aproximativ 9,9%.
Ce înseamnă pentru firme și PFA
- Plătitorii de TVA facturează cu 21% (sau 11%, unde e cazul) pentru livrările făcute din 1 august 2025, chiar dacă contractul e mai vechi.
- Firmele și PFA-urile mici, sub plafonul de scutire, nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA, deci nu adaugă TVA pe facturi.
- Calculatoarele de pe site lucrează cu sume fără TVA. Dacă ești plătitor, introdu încasările fără TVA, pentru că TVA-ul colectat nu este venitul tău.
Va mai crește sau va scădea?
Pe termen scurt, cotele de 21% și 11% rămân cele de referință. Pe termen mai lung, totul depinde de cât de repede scade deficitul. Istoria arată că o cotă majorată în criză poate fi redusă când bugetul își revine, dar asta nu s-a întâmplat niciodată în primii ani după creștere. Pentru restul schimbărilor din acest an, citește ghidul modificărilor fiscale din 2026.
Articolul are scop informativ și reflectă legislația la data actualizării. Nu reprezintă consultanță fiscală.